Creştinului nu îi este interzis a petrece sau a sărbători dacă o face cumpătat, în chip cuviincios, şi nu caută să facă din orice prilej o ocazie de a se distra—poţi citi sărbători—(1Cor.10.23; 6.12; 9.4,5).
Nu ar trebui confundată bucuria de a trăi cu distracţia în scopul alungării plictiselii sau a forţării bunei dispoziţii, cum nu ar trebui confundată dragostea faţă de partenerul de sex opus, cu sexul, chiar dacă sentimentalul şi senzorialul se circumscriu emoţionalului (Ecl.9.7–9; Gen.21.8; Iov 1.4; Luc.5.29; Ioan 2.1,2).
În plus, pentru anumite situaţii, ar trebui să ţină cont de Cuvîntul lui Dumnezeu şi sensul religios dat anumitor sărbători.
Atît faraonul Egiptului cît şi Irod erau închinători la idoli şi de fiecare dată a fost o sărbătoare însîngerată, luîndu-se viaţa cîte unui om. Al doilea însă, nu este un om oarecare, ci viitorul Prinţ al pămîntului (Mat.11.11). Dacă mai adăugăm şi declaraţia Tatălui că nu-i place să vadă nelegiuirea unită cu sărbătoarea, obţinem adevărata dimensiune a ceea ce poate însemna pentru un creştin adevărat o astfel de sărbătoare. Unul dintre oamenii pe care Dumnezeu i-a lăudat în Scriptură, şi care este reprezentativ pentru întregul neam omenesc, Iov, chiar şi-a blestemat ziua naşterii (Iov 3.1–5). Chiar profetul Ieremia care a cunoscut multă suferinţă a făcut acelaşi lucru, iar creştinul să nu confunde viaţa cu o suită de chefuri şi petreceri, căci nu aşa îşi va atrage laudele divine (Ier.20.14–18; Rom.14.17; 2.29; 2Cor.10.18).
Unui israelit spiritual nu-i este permis să nu ştie cum stau lucrurile cu sărbătorirea zilei de naştere, şi ar trebui să fie atent la orice alt gen de sărbătoare, dacă are sau nu un aspect religios, şi în ce cadru sau atmosferă se desfăşoară (Ecl.7.1–4). Ne putem bucura în anumite situaţii, fără a ne pierde capul, la figurat, pentru a avea grijă de el la propriu (1Cor.10.23; 6.12; 9.4,5,9).
E preferabil să fim atenţi, rezervaţi şi circumspecţi, pentru că nu la chefuri şi petreceri am fost chemaţi (Luc.17.7–10; Rom.14.17–19; 1Cor.9.23–25).
Poate fi Crăciunul, sărbătorirea naşterii Domnului Isus, o sărbătoare creştină?
Cine a cerut o astfel de sărbătoare?
© since 2010, Aurel Becheru.