SWITCH 

¹⁰ MIRCEA TUDOR „I’m possible“ &comp and OTHER; EXEMPLE sau MODELE DE URMAT la îndemîna oricui are ochi să le vadă! Continuare.

Lucrul la pagină a luat sfîrşit! Ceea ce a fost util rămâne şi în continuare, adică legăturile la paginile pentru documentare, precedate de atenţionările cu privire la încercările unora de a vă „uşura“, nu parcurgerea paginilor, ci buzunarele. Nu de alta, dar să nu mă acuzaţi pe mine de vreo „colaborare“. Atenţie la paginile 6 şi 12 marcate cu asterisc! Nu daţi atenţie „invitaţiilor la cîştiguri“ prin care vă îmbie tot felul de „ferestruici“ cu butonul de închidere negru (X) şi nu încercaţi să scăpaţi de ele dînd click pe un astfel de buton, care, chiar dacă închide mai poate face şi altceva, ceva ce nu v-aţi dori să se întîmple. În general evitaţi orice contact cu cadrul ferestruicii. Dacă apare în fundal un conţinut estompat şi inactiv al paginii care vă interesează, nu închideţi ferestruica apăsînd butonul negru, ci renunţaţi pur şi simplu la vizualizarea conţinutului paginii. Fie închideţi fereastra mare a browser-ului, fie încercaţi să reîncărcaţi pagina precedentă apăsînd butonul standard „Back“ al browser-ului, fie încărcaţi o altă pagină dînd click pe următoarea legătură. La paginile 6 şi 12 aveţi acces la conţinut, însă probabil există ferestruici îmbietoare. Pe mine „McAfee-Security Scan Plus“ mă înştiinţează de blocarea unor astfel de coduri potenţial periculoase ori suspecte, dar de regulă cam astea sînt, ferestruici cu „cîştiguri“. Cîştiguri pentru cei care au plasat ferestruicile! (P.S. Văd că îmbietorii ăştia la cîştiguri zilnice de nabab nu-şi pierd vremea. Mai nou—21.10.2013—mi-a apărut o casetă cu aspectul unei casete de atenţionare, deşi este clar o casetă de confirmare măsluită! Pe bara de titlu are înscris „Atenţie:“ apoi aproape nelipsitele „Felicitări!“ şi …, ei da, un buton roşu cu X alb, aşadar o cursă ce pare a fi perfectă ca aspect exterior. Totuşi, deşi, cel puţin deocamdată, nu derulează o dată cu derularea textului din pagină, bîţîie „în draci“, ceea ce casetele serioase de atenţionare nu fac şi nici nu au două butoane! Textul este „Puteţi câştiga 300$ PE ZI! / Apasă butonul “DA” mai jos pentru a începe să cîştigi bani online, pînă nu-ţi expiră timpul acordat.“ Nu vă faceţi iluzii în privinţa timpului, că ei au şi timp şi răbdare să le cădeţi în plasă. Imaginaţi-vă doar de cît timp am avut eu nevoie să recitesc articolul pentru a extrage diverse paragrafe, apoi de a scrie tot ce citiţi acum! Credeţi că au închis-o? Nici pomeneală! Partea proastă este că „noutăţile de acest gen“ sînt preluate de aplicaţii precum „McAfee“ abia după o vreme, timp în care fac victime.)
Se pare că o pagină pe al cărei spaţiu este rezervată şi o bandă pentru banner-e publicitare, cu cît este mai des accesată, cu atît se doreşte încărcarea ei cu mai multe astfel de banner-e! Fiind deja avertizaţi, nu voi mai pune steluţe şi la alte pagini, dar constat că ferestruicile apar şi pe pagini pe care iniţial nu erau. Ignoraţi-le! Oricum site-urile care vă invită să cumpăraţi produse ori servicii adevărate, sînt şi ele adevărate. Adică au toate elementele unor magazine online: prezentare de produse, de regulă cu preţuri, coş pentru cumpărături, şi meniuri adevărate, adică pe care dacă plasaţi indicatorul de mouse se transformă într-o mînuţă care indică o legătură la o pagină, între care puteţi găsi invariabil meniul „Cum plătesc?“, sau ceva asemănător, unde vi se explică una sau mai multe modalităţi de plată, iar la plata prin card vi se pun la dispoziţie pagini securizate „https://“, tipurile de carduri acceptate şi certificate. Ferestruicile nu au şi nici nu vă conduc la aşa ceva, ci invariabil vă prezintă formulare pe care trebuie să introduceţi date personale şi date card şi/sau cont bancar. Chiar dacă ajungeţi pe un astfel de formular, nu-l completaţi şi nu-l expediaţi! După completare şi expediere veţi fi victime sigure, apoi „prinde orbu’ scoate-i ochii“, nu veţi avea nici o urmă a jefuitorului! Alte secţiuni de meniu oferă şi alte informaţii, cum ar fi cele de contact! Mare atenţie şi la adrese, adică URL-uri, care, indicînd pe legătură, apar în partea de jos a browser-ului, în „bara de stare“! Citiţi-o! Dacă vi se pare ceva suspect, nu apăsaţi (click) butonul mouse-ului, sau dacă l-aţi apăsat şi vi se pare suspectă pagina, renunţaţi, sau introduceţi o adresă sigură în bara de adrese a browser-ului. În astfel de cazuri cu adrese necunoscute la care aţi fost redirecţionaţi de banner-e, cele mai sigure adrese sînt cele confirmate de motorul de căutare „Google“. Introduceţi deci acea parte de după „www.“ în caseta de căutare „Google“ şi vedeţi ce răspuns primiţi. Sper că v-am oferit suficiente informaţii pentru a vă proteja!
Toate legăturile pe care le vedeţi sînt interesante şi se deschid într-o fereastră separată ca şi paginile cu trimiteri. Citiţi tot chiar dacă uneori informaţia se mai repetă! Nu veţi regreta. În spatele textului se află multă viaţă adevărată, aşadar multe învăţăminte! Urmăriţi şi videoclipurile! Desigur, dacă nu aţi făcut-o deja pînă acum.
0.
http://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-14611661-video-totul-despre-inventia-romaneasca-premiata-salonul-geneva-este-roboscan-aeria-cine-sunt-cercetatorii-care-lucrat-realizarea-lui-cat-costat.htm
1.
http://premiileinovatiei.ro/metoda-si-sistem-de-securizare-a-utilizarii-cartelelor-cu-banda-magnetica/
2.
http://adevarul.ro/tech/stiinta/mircea-tudor-inventator-geneva-interviu-1_51823105053c7dd83f67e9fa/index.html
3.
http://www.realitatea.net/mircea-tudor-dezvaluiri-despre-bancomatul-securizat-inventatorul-este-acum-in-penitenciar_1164784.html
4.
http://www.revistabiz.ro/romania-inoveaza-1150.html
5.
http://www.cariereonline.ro/articol/triumf-romanesc-la-geneva-mircea-tudor-presedinte-mb-telecom
^*6.
http://www.forbes.ro/Sfaturi-de-la-miliardari-pentru-2013-mircea-tudor-investiti-in-inteligenta-umana_0_6097.html
7.
http://www.mandrusafiiroman.ro/mircea-tudor/
8.
http://www.zf.ro/profesii/mircea-tudor-mb-telecom-deja-ne-simtim-depasiti-de-blocajul-politic-si-economic-11106765
9.
http://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-14626776-mircea-tudor-directorul-firmei-telecom-care-castigat-marele-premiu-salonul-inventii-geneva-discuta-online-despre-sistemul-roboscan-2m-aeria-marti-ora-14-3-0.htm
10.
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/cine-este-taticul-roboscanului-mandria-romaneasca-de-la-geneva-644440.html
11.
http://www.antena3.ro/high-tech/mircea-tudor-medaliatul-cu-aur-la-salonul-de-inventica-de-la-geneva-inventa-aparate-pe-care-nu-i-le-putea-permite-din-magazin-216167.html
^*12.
http://www.maria.craiova-maxima.ro/2013/07/17/mircea-tudor/

0.
http://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-14611661-video-totul-despre-inventia-romaneasca-premiata-salonul-geneva-este-roboscan-aeria-cine-sunt-cercetatorii-care-lucrat-realizarea-lui-cat-costat.htm
1.
http://premiileinovatiei.ro/metoda-si-sistem-de-securizare-a-utilizarii-cartelelor-cu-banda-magnetica/

Evident, Mircea „I’m possible“ Tudor nu este singurul model de urmat, deşi se află în plină ascensiune şi va mai „puncta“ avînd „pe ţeavă“ proiecte pe care doar le-a amînat în favoarea realizării cu prioritate a Roboscan-ului Aeria! Avem deja mulţi alţii, chiar vîrfuri la nivel mondial, dintre care pe unii i-am menţionat deja! Nu este neapărată nevoie de prezenţa lor fizică, ei „trăind“ pentru noi prin ceea ce au realizat şi lăsat moştenire tezaurizată. Totuşi nu doar cei menţionaţi sau nu, cei care nu mai sînt fizic printre noi, ori cei care nu sînt neapărat vîrfuri, dar sînt prezenţi şi aproape, îi putem vedea în acţiune, şi putem selecta din tezaurul lor ceea ce ne place şi am dori să tezaurizăm şi noi, constituie modele demne de urmat! Avem, slavă Domnului, modele de urmat în orice domeniu de activitate! Şi, repet, nu trebuie să fie neapărat vîrfuri, însă voi puteţi oricînd deveni vîrfuri în orice domeniu dacă-i veţi lua ca exemple de urmat. Voi, tinerii de azi! Nici politica nu duce lipsă de exemple, dar, cu mici excepţii, greu de găsit la politicienii de acum. Fiecare se poate autoevalua şi aprecia cam ce i se potriveşte mai bine, pentru ce ar avea abilităţi, plăcere de a face, şi nu în ultimul rînd o moştenire de la înaintaşii propriei familii. Important este să te descoperi pe tine însuţi şi ceea ce ai dori să faci, să realizezi în viaţă, indiferent de domeniul de activitate. Privind retrospectiv, dl. Mircea Tudor nu s-a realizat ca jurnalist sau politician, dar s-a realizat făcînd ceea ce învăţase şi ştia cel mai bine. Nu banul trebuie să fie orientarea! De acolo de unde este competenţă şi nu lipsesc realizările, nu vor lipsi nici banii! Nu vă luaţi la întrecere cu alţii pentru bani şi obiecte de lux (Ier.22.15: «„Împărat eşti tu oare, de te întreci în cedri?“ Nu mînca tatăl* tău, şi nu bea şi el?“ Şi totuş făcea dreptate şi judecată, şi era** fericit!»), ci căutaţi-vă drumul propriu în viaţă şi trăiţi-o, n-o risipiţi! Nu vă risipiţi inutil energia în conflicte cu alţii, ci utilizaţi-o în linişte în folosul vostru şi al altora. Să nu vă pară rău dacă din munca voastră vor beneficia implicit şi cei care n-ar merita. Aşa e firesc! Nimeni nu trăieşte singur! Important este să nu te laşi jecmănit în mod conştient.

Da, sînt multe modele, fiecare poate căuta şi găsi modelul potrivit, sau mai degrabă modelele din care să-şi alcătuiască propriul model potrivit pentru el însuşi, luînd de la fiecare partea bună şi interesantă. De aceea nici nu voi căuta să scot în evidenţă vreun domeniu de activitate sau vreun model anume, însă nu pot trece peste cei contemporani şi în plină activitate care sînt efectiv vîrfuri! Pe paginile „index“, în cele două moduri de afişare a paginilor site-ului, aveţi deja exemplul fraţilor Hornet. Nu puţini veţi spune poate, că echipamentele lor sînt prea scumpe pentru multe „buzunare“. Da, dar vor fi şi unii care şi le pot permite şi vor fi potrivite pentru scopurile sau nevoile lor. Toţi aceştia vor contribui la susţinerea unei realizări româneşti de excepţie, la un aer mai puţin poluat pe care cu toţii îl respirăm, şi nu în ultimul rînd, pe lîngă valorificarea a tot felul de deşeuri combustibile şi o Românie mai curată, la economisirea unor carburanţi tradiţionali precum cărbunii, gazele naturale şi petrolul, care oricum se epuizează pe zi ce trece. Pe de altă parte, dacă susţinem afacerea aici, ea va iradia şi în afară, ceea ce va aduce beneficii tuturor. Pînă la urmă, ca-n tenis, advantage us! Şi, cu timpul, cei care acum nu şi le permit, şi le vor permite. Important este ca atunci să aibă de unde să le achiziţioneze! Şi poate chiar mai ieftine decît acum!

Cît priveşte achiziţionarea din fonduri publice pentru diverse investiţii, ştiţi cum e cu şpaga şi conştiinţa valorii, două săbii care nu pot sta în aceeaşi teacă, deşi povara „certificatelor verzi“ stă pe cîrca contribuabilului plătitor de energie electrică. Aşadar atenţie la tot ce mişcă în sectorul public, atenţie la urne, dar mai ales implicaţi-vă şi în politică şi scoateţi-i o dată la pensie pe „dinozauri“! Pentru noi, dacă se mai poate, pentru voi, pentru copiii şi nepoţii voştri, luaţi-le caimacul! Viaţa fiecăruia, chiar dacă nu în amănunt, se decide la nivel politic! Şi, desigur, pentru toată suflarea românească, inclusiv diaspora. Impuneţi-vă, nu vă temeţi de ei, că nu au ce să vă facă! Voi sînteţi viitorul, ei trecutul. Nu ei urmează să vă susţină pe voi, ci voi pe ei, n-au ce vă face. Nu vă pot alunga pe toţi din ţară, indiferent de metodă sau metode! Dacă ei acum au dezavantajul de a fi susţinuţi financiar de firme cu interese obscure, şi o dată aleşi trebuie să-şi recompenseze susţinătorii, voi în schimb sînteţi susţinuţi de părinţi şi puteţi să vă realizaţi cum doriţi, la care se adaugă forţa şi vigoarea tinereţii! NU vă temeţi de ei! Nu trebuie să-i înfruntaţi neapărat, făţiş chiar, ci doar să vă impuneţi făcînd ceea ce vreţi voi, nu ceea ce vor ei, sau se aşteaptă ei să faceţi. Luaţi aminte la felul în care lucrează Dumnezeu! Răul s-a instalat încă de la început, însă a continuat un proces de selecţie a celor care au trăit, trăiesc, şi vor mai trăi în respect faţă de Dumnezeu, faţă de legea divină, faţă de sine, faţă de semeni şi faţă de tot ceea ce este creaţie, fără distrugerea celor răi, pe care însă nu-i mai aşteptă nimic, nu mai au nici un viitor: „nu te lăsa învins de rău, învinge răul prin bine“ (Rom.12.20,21)!

Atenţie la revigorarea economică a Greciei!

«Redresarea economiei Greciei face ca acţiunile elene să fie cele mai profitabile din lume
Randamentul obligaţiunilor Greciei pe termen de 10 ani a scăzut la 8,31%, de la un maxim de 33,7% atins în martie 2012.
Fondul de investiţii Paulson şi banca JPMorgan Chase au compărat acţiuni elene, pe fondul interesului exprimat de fonduri de investiţii pe pieţele emergente ca Renaissance Capital Holdings şi Templeton Emerging Markets Group.
JP Morgan a vândut, în urmă cu trei ani, acţiuni elene din fondul European Small Cap Fund, din cauza creşterii deficitului bugetar al ţării. După restructurarea datoriei publice a Greciei, JP Morgan a investit în titluri ale retailerului Jumbo şi ale producătorului de bijuterii Folli Follie.
"Perspectiva ţării s-a schimbat total", a declarat Francesco Conte, care administrează pentru JP Morgan fonduri de circa 2,8 miliarde de dolari la Londra.
El consideră că în Grecia există oporturnităţi mari de investiţii, companii conduse foarte bine, ale căror acţiuni costă foarte puţin.
"Grecia abia iese din criză. Pentru că baza costurilor a fost redusă atât de mult, avansul profiturilor va fi enorm, dacă PIB-ul va reveni la creştere", a spus Conte.
Grecia a redus salariile şi pensiile şi a majorat taxele pentru a respecta termenii celor două programe de salvare convenite cu UE şi FMI, iar recesiunea dă semne că se apropie de sfârşit.
Premierul Antonis Samaras vrea să reducă deficitul bugetar la 2,4% anul viitor, de la 9% în 2012 şi un vârf de 15,7% în 2009. Guvernul a anticipat în această lună că PIB-ul va creşte cu 0,6% anul viitor, acesta urmând să fie primul avans anual după 2007.
"Acum nouă luni, sentimentul global era: Nu vreau să ating nimic din Grecia, nici măcar iaurt. Acum investitorii nu mai vor să vadă altceva decât Grecia. Este o piaţă ciudată, în care se investeşte într-o economie dezvoltată, deşi cu probleme, care are aşteptări de creştere de tipul unei pieţe emergente, şi cu o monedă puternică", a declarat Anthimos Thomopoulos, director general adjunct la Piraeus Bank în Atena.»

Puteţi consulta mai mult la adresele de mai jos. Deşi nu mi s-a semnalat nimic, e bine să vă formaţi reflexul de a nu atinge orice vă poate trezi suspiciuni! Aşadar ignoraţi suprafeţele „întunecat-transparente“ derulînd cu indicatorul de mouse poziţionat sub aceste suprafeţe, ori apucînd şi trăgînd caseta de derulare verticală. La revenire în partea superioară nu veţi mai găsi aceste suprapuneri! Spor la lectură!
http://www.mediafax.ro/economic/redresarea-economiei-greciei-face-ca-actiunile-elene-sa-fie-cele-mai-profitabile-din-lume-11599619?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+MediafaxEconomic+%28Mediafax+-+Economic%29

http://www.gandul.info/financiar/redresarea-economiei-greciei-face-ca-actiunile-elene-sa-fie-cele-mai-profitabile-din-lume-11599779?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+GandulFinanciar+%28Gandul_Financiar%29

Într-un timp foarte scurt deşi au fost într-o situaţie de-a dreptul dramatică! Aşadar politica austerităţii dă roadele aşteptate în dauna politicii risipei iresponsabile şi huzurului pe banii altora, bani care oricum trebuie returnaţi cu dobîndă! Totuşi, acolo unde nu este aplicată „la plesneală“, nici criticată fără temei. Desigur Ponta nu „taie“ decît fonduri de investiţii pentru a le redirecţiona spre consum, acolo unde „se topesc“ fără a genera valoare adăugată. De altfel principala caracteristică a politicii socialiste este aceea de a lua bani de unde sînt produşi deja de alţii, şi a-i redirecţiona acolo unde lipsesc de regulă prin nemuncă, nu aceea de a-i produce prin politici economice de dezvoltare! Ei, cum am putut să „greşesc“ spunînd că guvernul Ponta „taie“ cînd el de fapt „creşte“! Creşte taxele şi impozitele pentru întreprinzătorii care produc bani, îngropînd eficienţa economică şi „locurile de muncă multe şi bine plătite“ promise în campania electorală, ceea ce afectează evident în primul rînd tinerii, care rămîn fie fără susţinere din partea părinţilor, fie îngroaşă rîndurile şomerilor, sau chiar ambele. Şi asta în timp ce situaţia României după terapia de şoc a austerităţii era mai bună decît a Greciei şi oferă încă stabilitate macroeconomică guvernării Ponta. Aşadar în timp ce grecii, care erau nu „cu un picior în groapă“, ci aproape cu ambele, acum, departe de „groapă“, se pregătesc să danseze sirtaki, guvernul Ponta iar ne duce ca pe vremuri „din greşeală în greşeală spre victoria finală“. Însă în materie de investiţii „ne tot vinde pielea ursului din pădurea“ fondurilor europene pentru care au asigurat proiecte şi cofinanţare, proiecte care „pînă la sfîntu’ aşteaptă“ vor fi probabil realizate, dacă banii europeni nu se vor rătăci prin încăpătoarele buzunare ale USL-iştilor, iar dacă se vor rătăci tot „cîrca“ românului, de două ori păgubit, le va plăti. Ca român cu trup şi suflet, aş dori din toată inima să nu am dreptate în aprecierile pe care le fac, dar ca român care s-a născut, a trăit şi a văzut declinul moral şi material pînă cînd răbdarea greu pusă la încercare a românilor, îndeosebi a celor tineri, a izbucnit cu toată forţa în Revoluţia din decembrie ’89, şi cunoscînd bine metehnele şi metodele comuniştilor, am suficiente şi temeinice motive de a crede că actualul guvern, deşi am avut ceva răbdare, nu-mi poate spulbera temerile care pe zi ce trece par tot mai îndreptăţite.

Veştile proaspete, care nu încetează, vor parcă să completeze cu alte şi alte informaţii în aceeşi notă. Ponta cînd nu mai găseşte unde să „crească“, „adaugă“. Alte taxe şi impozite, ca şi cînd n-ar fi destule! Astfel „România puternică“, promisă în campanie, devine pe zi ce trece tot mai secătuită şi mai anemică. N-a greşit cine-a spus „boală lungă, moarte sigură“, am greşit şi greşim noi românii, fiecare în felul lui, însă mai ales prin neimplicare ori vot de răzbunare! Dacă te duci prin parcurile, ori alte locuri publice adecvate, oriunde în Bucureşti sau în ţară, vei găsi cu siguranţă foarte mulţi jucători buni de şah. Totuşi se pare că cei mai mulţi n-au depăşit faza jocului vizual, printr-o abordare metodică şi documentată a jocului pentru a-l proiecta ca nivel de înţelegere şi în mental. Desigur sînt şi mulţi care nu joacă, sau preferă alte jocuri pe calculator decît şahul! Eu unul, recomand şahul, fie pe calculator, fie cu partener uman! De ce? Pentru că sînt multe de învăţat în ce priveşte tactica imediată şi strategia pe termen lung, precum şi urmărirea permanentă a legăturii armonioase între ele ca dinamică a jocului. O astfel de gîndire dobîndită la masa de joc se va reflecta implicit şi în abordarea altor domenii din viaţa reală! Nu trebuie neapărat să aveţi o astfel de pregătire ca să înţelegeţi ce vreau să spun. Puteţi consulta finalurile de pe site şi rezolvarea lor. Ideea de bază este aceea că orice sacrificiu material, o dată făcut, nu trebuie retras, ci se continuă ideea în obţinerea unei poziţii favorabile pentru cîştig! Dacă însă partida este continuată de un alt jucător, chiar la fel de bun, ca să nu mai spun de unul mai slab, noul jucător care n-a urmărit jocul şi n-a înţeles ideea celuilalt jucător, nici tactic, şi cu atît mai puţin strategic, nu va face altceva decît va distruge munca celui dintîi! După o astfel de bîlbîială în viaţa reală, chiar şi intrarea într-o nouă perioadă de refacere, nu va face altceva decît să lungească o boală care poate deveni cronică, ceea ce poate duce la o condamnare definitivă a României! „Jocul“, politic desigur, a fost întrerupt exact în toiul combinaţiei, nu doar de viitura USL-istă şi gafa domnului Preşedinte, ci şi de lipsa de pregătire şi viziune politică a românilor, domeniu în care fiecare ar trebui să fie responsabil, atît pentru sine cît şi pentru noi toţi laolaltă! Am întrerupt partida şi am schimbat jucătorul nelăsîndu-l să-şi ducă ideea pînă la capăt, deşi iniţial am acceptat-o! Geşeala este evident a noastră a tuturor, şi cu toţii o vom plăti! Iar din manifestările care sînt deja, e limpede că nu ne place!

Revenind la stilul socialist, sau dacă vreţi comunist, de a conduce o societate, semnalmentele de bază sînt mereu aceleaşi, sau foarte asemănătoare chiar şi cu retuşuri. La rectificarea bugetară negativă nici un ministru afectat nu s-a declarat nemulţumit, ci dimpotrivă a aplaudat cu vie satisfacţie gaura bugetară! Păi dacă banii pot ajunge şi direct acolo unde trebuie ce să mai caute şi pe la buget? Uite-aşa luptă tovarăşii împotriva corupţiei! Păi nu? Păi da! Păi nu-i aşa? Chestia cu „insolvenţa“? Un alt praf în ochi care pregăteşte o legislaţie aparent bună, însă după adoptare şi ratificare, selectiv aplicată doar firmelor concurente USL! Păi nu? Păi da! Păi nu-i aşa? Pentru cine nu-l cunoaşte, ăsta-i stilul! Ce le trebuie ăstora concurenţă? Ei sînt cei mai tari, cei mai deştepţi, cei mai frumoşi, şi desigur cei mai buni conducători! Păi nu? Păi da! Păi nu-i aşa? Cine-i poate contrazice fără să-şi atragă o ploaie de flegme infecte asupră-şi! Dacă nu ştiţi despre ce vorbesc, ascultaţi-l pe Ponta vorbind! Nu, nu e singurul, dar e vîrful!
Oricum, ştiu să vorbească şi frumos, mai cu seamă cînd doresc să obţină ceva, în mod special voturi din partea celor pe care nu încetează a-i lăuda cît sînt de inteligenţi atunci cînd aleg să-i voteze pe ei, cei care le vor da pînă şi luna de pe cer! Însă, după „bunul lor obicei“, una „cîntă“ cînd „te-ncîntă“, alta „dansează“ cînd „te lucrează“!
Interesant este că din struţocămila asta PSD-ist PNL-istă, garnisită cu PC şi UNPR, se pot afla şi lucruri interesante! Unul ar fi legat de şantaj, celălalt de şpagă! Iar ambele de Rusia, Republica Moldova, Ucraina şi Transnistria. Cu certitudine ar trebui să ştiţi despre şantajul exercitat de Rusia Putin-Medvediev-istă cu privire la fructele şi vinurile moldoveneşti, apoi cu gazul metan atît pentru Republica Moldova cît şi pentru Ucraina. Reacţia ambelor pe termen scurt este de a-şi asigura independenţa exporturilor şi importurilor faţă de Rusia, ceea ce pe termen lung nu poate însemna altceva decît pierderea influenţei ruseşti într-o zonă în care ruşii îşi doresc mai mult decît orice menţinerea controlului. Pe de altă parte, transnistrenii preferă să dezvolte şi intensifice relaţiile comerciale cu ţările UE, aici găsind avantajul unei pieţe libere, din nou în detrimentul ruşilor unde se menţine piaţa şpăgii, adică cine dă mai mult, e favorizat în dauna altora, care fie nu pot pătrunde, fie sînt înlăturaţi „administrativ“, ei înşişi neputînd anticipa ce li se poate „administra“! Pe o astfel de „piaţă“ nu poţi păţi decît ce li se întîmplă moldovenilor cu fructele şi vinurile. Totuşi ruşii nu mai pot obliga azi pe nimeni, şi orice ţară, orice popor îşi poate realiza idealurile de independenţă şi prosperitate, dar desigur nici uşor, nici repede, şi cu multă băgare de seamă!

O altă caracteristică a stilului socialisto-comunist este infiltrarea altor partide cu propriii susţinători şi, eventual, în cazurile în care-i aranjează, migrarea acestora la alte partide, ori chiar revenirea în propriul partid. De unde şi molipsirea la stilul migraţionist „dîmboviţean“ generalizat! E un truc prin care una votează alegătorul şi altceva iese din urne! Veţi spune poate că sînt simple speculaţii! Iar eu vă voi spune că ştiu în mod sigur încă de acum cincisprezece ani, cînd un fost coleg de şcoală, într-o anumită împrejurare, după ce şi-a arătat susţinerea pentru Iliescu şi ai lui, ceea ce nu m-a surprins, mi-a dezvăluit că are şi un carnet de partid PNŢCD, ceea ce, mărturisesc, „m-a lăsat ca la dentist“! Autentic! Oricum, în interviul acordat de domnul Mircea Tudor reporterilor „Adevărul“, Laurenţiu Ungureanu şi Anca Vancu, strategia PDAR este caracterizată ca „instrument pentru a atrage electoratul pierdut de Iliescu“ şi „plasă de siguranţă“! Aşadar nici vorbă de speculaţii! E limpede că uneori oamenii una au votat la urne şi cu alta s-au pomenit pe scaunele Parlamentului. Nu pot să cred că românilor le sînt dragi şi astfel de pomeni electorale schimbătoare de scor în Parlamentul care este for legislativ, şi în care aleşii ar trebui să fie exemplu de corectitudine! Astfel de practici ar trebui stopate cumva! Aşadar, ochii aţintiţi pe migraţionişti în general, pentru a-i avea în vedere la urne, indiferent de partid, care trebuie să fie doar orientativ o preferinţă, avînd în vedere orice politician instabil, cu orientare dubioasă, ori care una spune, alta face.

Cît despre comunişti, şi înainte de ’89 au avut susţinere şi totuşi au căzut. Actuala situaţie nu mai poate continua mult doar pentru protecţia unor „penali“ şi revigorarea rezervelor financiare a politicienilor de stînga şi ale susţinătorilor lor. Dacă Ponta n-are soluţii reale, nu-l putem lăsa să ne îngroape pe toţi! Nici măcar nu mai este nevoie de „o nouă Revoluţie“ pentru că „Revoluţia“ sîntem noi şi mai ales voi cei tineri! Sistemul democrat există, este funcţional, însă trebuie să mai fie şi eficient! Cine-l face ineficient, îl „sabotează“, că tot îi place domnului Ponta şi „se bucură“ să tot folosească acest termen, în ultima vreme mai ales la adresa Preşedintelui României, Traian Băsescu, uitînd că el însuşi împreună cu cealaltă floare a politicii USL-iste, Crin, şi camarila lor, au sabotat la greu guvernele Boc şi Ungureanu aflate sub presiunea crizei şi a unor termene foarte scurte pentru a-i lăsa pe USL-işti să tragă de timp în voie. Ştiu, Traian Băsescu, Preşedintele Traian Băsescu a reuşit să stîrnească multă împotrivire din partea multora, apogeul fiind atunci cînd a gafat în disputa cu emblema SMURD, Raed Arafat, ceea ce a şi condus la reuşita moţiunii de cenzură în care nici USL-iştii n-au crezut, şi implicit la căderea guvernului Ungureanu. Totuşi, o vorbă atît veche cît şi sănătoasă spune că „sănătatea n-o preţuieşti şi n-o protejezi decît abia după ce ai pierdut-o“. Nu ţin neapărat să-l laud pe Preşedintele, şi cu atît mai mult pe Omul Traian Băsescu, însă prin felul în care acţionează, vorbeşte şi se comportă, mă obligă, nu să-l laud, ci să-i recunosc meritele! Tocmai de aceea şi oponenţii săi sînt atît de vehemenţi, pentru că nu pot suferi să fie puşi în inferioritate. Şi iar îmi aduc aminte de un episod, Mănescu - Ceauşescu, în care fostul ministru de externe şi soţia acestuia eclipsau adesea cuplul Nicolae şi „Savanta“ „Adi“-„codoi“ (Academician doctor inginer-CO₂), avînd în vedere distincţia prezenţei acestora în comparaţie cu cei doi Ceauşeşti! Drept urmare s-a supărat „Savanta“ şi Corneliu Mănescu „a fost ascuns“ de la Ministerul de Externe. Spun unii despre comunişti că au făcut şi lucruri bune! Să fim serioşi, lucrurile bune le-au făcut oamenii simpli, românii de rînd, pe comunişti nu i-am prea văzut făcînd, ci mai mereu vorbind, chiar dacă uneori mai făceau şi tot felul de semne prin aer cu mîna, ca-n povestea cu moş Ion Roată. Cît despre ca-ncioacele de beton turnate de Ceauşescu la „baza temeliei“ vreunei construcţii …, „fără număr“ …, „fără număr“ …, ca şi cabanele ori alt soi de reşedinţe de proletar amărît, pe care alţii le făceau, iar el săracu’ doar le primea cadou „cu înaltă satisfacţie“. Asta de fapt ne şi dorim, să fim lăsaţi să facem lucruri bune, nu împiedicaţi, capitol la care comuniştii au excelat şi continuă să nu se lase! Sigur, încă un an Traian Băsescu va mai fi Preşedintele României, însă aprecierea omului şi Preşedintelui va fi mai obiectivă abia după ce nu va mai fi Preşedinte. Mai cu seamă dacă actualul posibil viitor candidat PDL al unei posibile drepte unite, care se prefigurează, la preşedinţia României, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei şi actual prim-vicepreşedinte PDL, ori nu va fi ales, ori nu se va ridica cel puţin la aceeaşi înălţime. Să fim totuşi optimişti şi încrezători, domnul Predoiu avînd pe lîngă multe altele şi avantajul tinereţii!

Cine doreşte poate consulta printre altele şi:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/frica-lui-ceausescu-corneliu-manescu-s-refugiat-manastire
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cearta-sotii-ceausescu-nicule-ia-vezi-acum-schimb-foaia-unde-te-trezest

Un alt exemplu de modele contemporane, în care ce-i drept s-au implicat şi politicienii, inclusiv cei europeni, este al cercetătorilor fizicieni de la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele, în ce priveşte superlaser-ul pentru impulsuri de înaltă energie. Acum se fac investiţiile pentru pregătirea practică a terenului! Va urma realizarea şi punerea în funcţiune, apoi experienţele, şi desigur analizarea şi interpretarea rezultatelor. Mai e mult de muncă, sau, cum se spune, mai e mult pînă departe! Însă beneficiile sînt prezente încă de pe acum, iar evoluţia trebuie atent urmărită, şi cine poate prinde trenul implicării, să nu-l scape! Ori să ia acest exemplu ca un model de perseverenţă în sine, pentru orice altă activitate.

Pînă aici exemplele au fost de tehnologie la nivel de înaltă performanţă, atît ca cercetare aplicativă cît şi fundamentală. Însă domeniile de activitate sînt multe şi nenumărate. Şi fiecare are nevoie să fie abordat. Nu ne putem înghesui toţi pe acelaşi domeniu şi nici nu ar fi bine. Artă de orice fel! Avem deja nume mari precum George Enescu, Sergiu Cilibidache, Angela Gheorghiu şi mulţi alţii în muzică, Brîncuşi, Nicolae Grigorescu şi alţii în sculptură şi pictură, şi nu e cazul să-mi mai chinui eu degetele că înţelegeţi ce vreau să spun. Fiecare-şi poate găsi şi lua de model un român, însă nu neapărat un român dacă-i place şi vrea să facă ceva pentru care găseşte modele mai „pricopsite“ la alţii. Important este ca fiecare să se realizeze aşa cum simte că i se potriveşte şi cum îşi doreşte. E foarte bine să fii îndrumat şi sprijinit cît mai de timpuriu, însă dacă nu se poate, nu sta cu mîinile în sîn, ci caută singur! Mai devreme sau mai tîrziu Dumnezeu va răsplăti eforturile tale.

Da! Unii din Uniunea Europeană susţin că industria e treabă grea şi ar trebui să o lăsăm în grija lor, iar noi să ne ocupăm de agricultură şi turism. Ceea ce evident ar accentua dezechilibrul şi decalajul de dezvoltare!
Părerea mea pur personală este că nu trebuie să abandonăm nici industria nici agricultura. Nu avem motive şi nici nu ar fi raţional. Avem deja tradiţie în industrie şi încă nu am pierdut-o cu totul pe cea din agricultură! Putem construi o Românie echilibrată şi prosperă. Cu industrie, agricultură şi turism. Avem toate resursele la dispoziţie, umane, industriale, naturale. Mai trebuie investit în munca de documentare şi realizare. În industrie ar trebui totuşi, pe cît posibil, să ne orientăm spre realizarea unor produse care să consume cît mai puţin material fizic şi energie, înglobînd totodată cît mai multă inteligenţă şi înaltă tehnologie, aşadar „esenţă“ cît mai „tare“ în „recipiente“ cît mai „mici“! Valori mari, volum mic, şi greutate cît posibil mai mică. Eficienţă maximă!
Dar să nu uităm agricultura, un mediu natural cît mai curat, şi turismul pentru orice obiectiv de mare interes, precum şi de agrement şi relaxare, inclusiv turismul agricol! Însă, ca să avem turism agricol, mai întîi trebuie să avem agricultură, aşadar şi agricultori.

În primul rînd ar trebui să nu uităm ce pămînt avem şi ce tradiţie! Mă doare sufletul cînd văd cum terenuri agricole cu pămînt mănos, muncit şi făcut productiv de-a lungul veacurilor, sînt efectiv distruse prin acoperirea cu tot felul de resturi şi moloz, inclusiv de resturi şi chiar blocuri de beton mai mari sau mai mici, în straturi de aproape sau chiar de un metru înălţime, ca „fundaţie“ pentru platforme industriale, sedii de firme şi birouri pe care scrie „for sale or rent“ sau „de vînzare sau închiriere“, şi nu interesează pe nimeni de ani de zile, ori pentru construcţia de case cu „vad la şosea“. Un peisaj destul de trist unde sînt îngrămădite tot felul de maşini de la automobile pînă la autocamioane, unele chiar dotate cu macarale, care însă probabil nu funcţionează. Aş vrea desigur să nu mai văd cum terenurile agricole sînt scoase din circuitul lor natural într-un mod păgubos! Toţi, inclusiv cei care muncesc în industrie, avem nevoie de aer curat, un peisaj plăcut ochiului, şi desigur de alimente cît mai naturale şi mai proaspete. Nu ar trebui să ne batem joc de pămînturile noastre, nici să le vindem altora. Dar cine să le cultive dacă tinerii nu se mai implică? Iar reimplicarea tinerilor în producţia agricolă ar tebui să devină şi să se menţină, inclusiv pe termen lung, politică de stat! Însă cu actualii politicieni, mult prea greu sau deloc. A trecut deja un sfert de veac de cînd oficial nu mai sîntem un stat comunist, însă dictatura şpăgii nu a dispărut şi e frîna majoră în dezvoltarea sănătoasă a societăţii româneşti. Oricum trebuie avut în vedere că valoarea şi preţurile alimentelor vor avea o tendinţă de creştere în anii ce vin, iar despre calitatea produselor noastre cred că nu trebuie să mai spun eu ceea ce ştim deja de cînd ne tot confruntăm cu alimente aduse din exterior pe comisioane grase.

Ideea de bază este că o industrie puternică poate sprijini eficient o agricultură puternică, iar agricultura puternică, la rîndul ei, poate sprijini o industrie puternică şi un popor sănătos. Da, e nevoie şi de sănătate! Astfel, trebuie avută în vedere o viaţă sănătoasă, fără excese inutile, echilibrată material şi spiritual, psihic şi fizic, după principiul bine-cunoscut „mens sana in corpore sano“, sau cum mai stîlcim noi „mens sana in corpore barosana“. Barosana, barosana, dar fără a deveni obezi, ori chiar diformi, umflaţi cu suplimente în loc să „tragem de fiare“ şi să avem răbdare. Orice exces este rău! În primul rînd toate grupele de muşchi trebuiesc lucrate. În al doilea rînd de suplimente au nevoie doar cei care vor să depăşească masa musculară deja definită şi reliefată doar din hrana naturală pompată în muşchi prin sîngele pus în mişcare în timpul exerciţiilor. Ăştia urmăresc nişte performanţe, dar un om care are orice alt scop şi obiect de activitate nu are nevoie de suplimente, ci doar de condiţie fizică şi energie. Pe lîngă cei bine dezvoltaţi, văd tot felul de tineri, puşti chiar, graşi, umflaţi cu pompa! Nu mîncarea în exces şi suplimentele te fac puternic, suplu, şi chiar plăcut vederii, ci exersarea pe grupe de muşchi, iar cum să tragi pentru fiecare grupă se învaţă, apoi tragi pentru ceea ce consideri că ai nevoie şi urmăreşti rezultatul. Muşchiul va creşte şi se va întări în mod natural iar grăsimea în exces se va topi, cît despre energie …, cine va avea răbdare va constata şi singur. Şi nu va fi gras! În plus, la tinereţe muşchiul se dezvoltă oricum destul de rapid. Sînt însă multe alte forme de antrenament fizic, şi nici una nu trebuie desconsiderată, dar probabil că „trasul de fiare“, fie acasă fie „la sală“, rămîne forma cea mai convenabilă din punct de vedere al timpului alocat, raportat la rezultatele obţinute şi o dezvoltare armonioasă. Nici înotul nu-i de lepădat! Nu vă neglijaţi condiţia fizică! Mai cu seamă dacă aveţi o slujbă sedentară. Trebuie să spun şi că, spre deosebire de părerea unora că artele marţiale ar dezvolta ori stimula un instinct ucigaş, funcţie de modul în care te antrenezi şi te controlezi, dimpotrivă te face nu doar mai puternic fizic şi psihic, ci şi mai echilibrat. Nici măcar nu trebuie să faci performanţă, elementele de bază corect înţelese şi practicate constant sînt suficiente. Totuşi cine doreşte doar să ajungă un „mardeiaş“, ar putea lesne ajunge unul „încasator“ prin supraevaluarea abilităţilor dobîndite. De altfel ţinta artelor marţiale este aceea de a pune înainte autoapărarea în caz de nevoie, nu atacul brutal!

În ce priveşte „fluturaşii din stomac“ reîmprospătaţi periodic migrînd „din floare-n floare“, recomandarea mea sinceră este să nu vă lăsaţi pradă emoţiilor şi trăirilor excesiv de puternice. Fiecare provine probabil dintr-o familie unde întotdeauna datoria şi liniştea primează în faţa individualismului mereu neliniştit. Aceasta să vă fie moştenirea şi ştafeta pe care să o transmiteţi mai departe. Datoria să vă conducă şi în orice altceva mai faceţi! Nu vă însinguraţi fără sens! În ceea ce-i priveşte pe cei plecaţi la învăţătură sau la muncă în afară, oriunde, chiar şi în ţări din UE, cred că nu e cazul să le mai spun eu care le este prima datorie, că printre străini o simt acut şi singuri! Oricum, nu rataţi nici o ocazie de a dobîndi prin muncă şi învăţătură orice fel de abilitate. Tot ce am scris aici nădăjduiesc să fie de folos celor tineri, cu mai puţină experienţă de viaţă, poate chiar cu mai puţină îndrumare, pentru a-şi putea alege ceea ce apreciază că li se potriveşte mai bine. Mie în anumite ocazii mi-a lipsit îndrumarea altora mai experimentaţi sau mai informaţi decît mine, şi pe acest temei am ceva regrete uitîndu-mă în urmă, nereuşind să iau în anumite ocazii cea mai bună decizie.

Spre exemplu, prin anii ’80 a apărut la noi o carte destul de voluminoasă care prezenta o „ciudăţenie“ pentru mine la acea oră: calculatorul personal! Cred că am stat în faţa vitrinei uitîndu-mă la carte mai mult de un minut gîndindu-mă dacă să o cumpăr sau nu. Ce-aş putea să fac eu cu un calculator personal aici în România, mă întrebam, şi nu am găsit un răspuns satisfăcător. Aşadar am ratat ocazia de a mă reconecta teoretic încă de atunci, zic eu în timp util şi foarte devreme pentru ţara noastră, necumpărînd acea carte. Dacă cineva mi-ar fi spus ia-o că-i şi pentru programatori, n-aş mai fi stat pe gînduri, pe cînd aşa nici n-am intrat în librărie să o deschid. După copertă părea o jucărie, iar eu aveam o cu totul altă imagine despre calculatoarele electronice pe care lucrasem efectiv. Mare greşeală! O regret şi acum, dar atunci eram prea blazat, nevăzîndu-i rostul. După revoluţie am cumpărat o carte despre sistemul de operare DOS. Am deschis-o, am văzut acolo tot felul de „poze“ şi multe chestii care păreau a fi necesar să le înveţi pe dinafară ca un tocilar, ceea ce eu n-am fost niciodată. Am dat-o unui nepot. Alt regret! Dar mult mai tîrziu, după ce mi-am cumpărat propriul calculator personal, cel la care „butonez“ acum. Cum a fost şi mai înainte cu „CIP“-ul, ar fi prea mult şi inutil să spun. Un fiasco! Un alt moment pierdut pentru revenirea interesului. Un sistem de operare care trebuia reintrodus de fiecare dată de pe o bandă incredibil de proastă, care evident a cedat foarte rapid. Aici chiar a fost neşansă, întrucît am aflat mai tîrziu că s-au fabricat şi în variantă cu sistem de operare în memoria internă. Totuşi regretul nu e foarte mare! Aş fi vrut să pot dobîndi mai multe cunoştinţe cît mai devreme, însă parcursul meu nu ar mai fi fost acelaşi. Avînd în vedere cunoştinţa spirituală la care am ajuns şi posibilităţile de a o împărtăşi altora, consider că mare pierdere nu am suferit, însă am cîştigat ceea ce puţini oameni de pe pămînt au cîştigat de două mii de ani încoace. Calculatorul va rămîne cîndva aici, poate altcineva îl va mai folosi după mine, dar într-o zi tot va deveni inutilizabil. Însă ceea ce am cîştigat spiritual nu voi pierde niciodată! Şi sper că nici voi. Orice cîştig real începe doar de aici, apoi vin şi cele trecătoare. Oricum avantajul vostru este că puteţi merge în paralel, ceea ce la mine greu de ştiut dacă ar fi fost posibil. Voi însă aveţi şi veţi avea încă mult timp de aici înainte 5 + 2, sau mai degrabă 5 + 1 + 1! Cinci lucrătoare, una pentru gospodăria proprie, şi una pentru spirit, suflet şi relaxare, sau cum se mai spune odihnă activă! Nu neapărat foarte strict! Totuşi, în mod organizat, asta ar trebui să fie orientarea, şi regula.

I’m possible, o emblemă, un brand, I’m possible, un supranume, I’m possible, o invitaţie la acţiune, autoevaluare şi punere în valoare a capacităţilor genetice pe care le avem incontestabil şi le putem face să devină capabilităţi generatoare de valoare adăugată. Nu, nu „capul plecat …“, ci capul sus, şi nici o sabie nu-l va mai tăia, ci respecta. Însă fără mîndrie, ci doar cu bucurie şi încredere în viitor. Totuşi, niciodată să nu uităm că avem materialul uman pentru a putea scrie o istorie „cu actorii noştri şi caii altora“, dacă-l vom şi valorifica. Am fost „un fiu risipitor“. Să nu mai fim! Jos comunismul remanent, jos pomenile electorale amăgitoare şi şpaga în care încă se mai ţine!
Aşa să ne-ajute Dumnezeu!

© since 2013, Aurel Becheru.        NEXT PAGE